PAGINI

Categorii

E drept că există dreptate supremă
Deasupra dreptăților strâmbe din noi,
E drept, la-ntâlnirea cu apa,
Pământul să plângă noroi

E drept ca în rană să-ncapă durerea
Cu spinii, pecetea și florile ei
E drept ca pe scara seminței spre roade
El, Domnul, să pună fuștei

E drept că durerea adună suspine
Și umblă desculță prin lume
În mijlocul lumii împarte nădejde
Cu focul aprins din tăciune

E dreaptă tăcerea când nu sunt cuvinte;
Tăcerile dor și omul e mut
În oameni se-mparte ca hrană de viață
Cuvântul ce-a fost la-nceput

E drept să se urce din muguri în fructe
Povestea de hrană cu față de masă
E dreaptă plecarea din brațele strânse
În gândul întoarcerii-acasă

E drept că murim în timpul vieții
Și-i drept să ajung judecat;
Aștept invierea la corul de “trâmbiți”
Eu, omul bolnav, vindecat.

Nici un comentariu existent inca.