PAGINI

Categorii

DORURI

Mi-e dor de vremea-aceea minunată
Când reverența ne era stăpâna
De fata ce roșește încurcată
Când i se spune simplu: “sărut mâna”.

Mi-e dor de pălăria ridicată,
Un gest pe care parcă l-am uitat
Și de privirea-aceea aplecată
Ca și respect spre omul salutat

Mi-e dor de mângâierea din cuvinte,
De vindecarea-n facere de bine,
De porțile bisericilor sfinte,
De dăruiri de inimi prin suspine

Mi-e dor de dorul cel adevărat,
De zâmbetul neprefăcut și pur,
L-aștept în inimă pe Împărat
Să facă El tăierea împrejur.

Nici un comentariu existent inca.