Nişte viermi au început să roadă o țară,
tocmai țara mea,
care prinde a se strica
dinăuntru,
în fiecare zi, dar ce zic eu?
în fiecare clipă

În această vreme şi în aceste vremuri
mi se cangrenează țara spre inima ei;
undeva, la mijloc, dau de ghemul de viermi,
grași şi burtoși
în măști de om,
dar totuși,
doar viermi nesățioşi.

Te-au scobit cu tuneluri de pradă ,
ți-au smuls până şi florile de iriși
şi te-au împotmolit în hățurile lor de bice cu plumbi

Aştept un licăr de lumină ,
să-ți spun “bună dimineața ”
în nădejdea că trăieşti
şi ai scăpat de viermiadă..

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website