Iar, omul din jug se-ntoarce la plug,
Cu fața uscată mai ară o dată
Și-ngroapă scaieții în albia vieții,
Mai trage o brazdă să scape de caznă

Să prindă putere își bea din tăcere,
Să-și scape hotarul își gustă amarul
Prin colbul de brazdă prind pașii să-i “arză”
Iar firul de iarbă începe să fiarbă

Dau buzna-n ogradă mari păsări de pradă
Să-nfrice poporul să-și muște ogorul,
Să-și coacă în palme cuptor de sudalme,
Să-i pună regină sămânța neghină

Dar ies din cazarmă cu mâna pe armă,
Cu plugul în spate să facă dreptate
Acei care mâine dau coaja de pâine
Iar Cel ce-i conduce îi strânge la cruce

Va fi o dreptate în tot și în toate,
Va fi adevăr în floarea de măr,
Cuvântul rostit e pus la dospit,
Pământul-popor va fi roditor.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website