S-a spart burduful nopții
și umbrele au curs ca fânul,
fiecare s-a ridicat în picioare
să-și caute stăpânul

la pod s-au făcut nod
să treacă pe sub apă
unde să își spele
umbletu-n obiele

înspre dimineață,
mânjite de ceață pe față,
umbrele sfioase
au început a coase
un fel de covoare
pentru-nmormântare
și niște povești
din lumi nelumești

pe buza pădurii,
arătându-și nurii,
cete de copaci
le-au vârât în saci,
hăitașii din umbre
să nu se preumble,
să nu ciugulească
pe bolta cerească
pasărea de noapte,
stelele necoapte.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website