Aştept aşteptarea să treacă,
Să-şi pună tăcerile-n barcă,
Să plece pe mare odată
Să nu-mi ia nădejdea curată

Aştept aşteptarea să tacă
Să-şi pună tăişul în teacă
Să nu mai sădească himere
În steaguri aşa efemere

Aştept aşteptarea s-aştepte
La uşă, afară, pe trepte
Să toarcă şi ea aşteptare,
Să nu-i dau bilet de intrare

Cărările sale cu spini
Îmi sunt ca străinii străini;
De ce ai intrat în floarea de crini?
Tu, oare-aşteptare, suspini?

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website