Îți mulțumesc, Doamne
că nu m-am născut în palate
dar mi-ai lăsat sărbătorile
să văd naşterile adevărate

Îți mulțumesc că nu mi-ai dat împărății pământeşti,
îmi ajung prea deplin promisiunile Tale cereşti

Îți mulțumesc că nu mi-ai dat bogății
dar mi-ai dat suflet,
nu mi-ai lăsat moştenire
aur şi argint
dar mi-ai dat inimă şi gând
şi adâncă simțire

Nu mi-ai promis averi nemăsurate
dar mi Te-ai promis pe Tine,
aşa, să am de toate

Nu m-ai lăsat să mă risipesc
ci m-ai chemat să învăț să iubesc
nu mi-ai dat moşii să le păzesc de hoți
dar mi-ai rânduit copii şi nepoți

Doamne, Tu mi-ai dat cuget
astupând blestemul din urlet
şi muget;
mi-ai deshis gura să pot spune
rugăciune de foc
după rugăciune

M-ai luat de mână când eram căzut
m-ai născut din nou , m-ai văzut
când bâjbâiam nepriceput
pe drumul spre cavou
ca un pierdut

Ai ştiut c-am mințit, că m-am ascuns şi am furat
şi totuşi m-ai iertat;
ai ştiut că sunt gol, necurat şi rebel-dezertor,
că lumea mi-e stăpână
şi numai prin jertfa de Miel
mi-ai amintit că sunt trecător
şi sunt din țărână.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website