ajunG să înjuG
în coarne de pluG
pe cei ce ogoare distruG

îi văd sub catarG
pe cei care raG
când imnul se-nalță în steaG

ajunG să străpunG
furnalul de friG
atuncea când striG

când focuri din ruG
ajunG de străpunG
pe cei care fuG,
toiagul lui Moise
mai scoate din juG

mai plânG când se frânG
iar trupuri de pâini
aş vrea să alunG
pironul cel lunG
din cruce şi mâini

reneG si reneG
păcatul întreG
şi traG peste praG
în Gura de rai,
candoarea din nai

mă roG şi mă roG
să nu fiu oloG,
să merG, să alerG,
să striG bucuros
că vine Cristos!

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website