PAGINI

Categorii

Transilvanie română,
Zbuciumat pământ de dor
Câți duşmani ți-au pus pe umăr
Mâna de cotropitor?

Câte neamuri migratoare
Perindatu-sau pe-aici
Şi de câte ori , căzută,
Ai ştiut să te ridici?

Câți duşmani cu stea în frunte,
Câți barbari turnați în zale
Au plecat pe rând stindardul
Înaintea frunții tale?

Dacă-ndrăzneşte cineva să mintă
Că-n țara asta n-avem munți şi ape
O Dunăre să îi înece vorba
Carpații prăvăli-vor să-l îngroape

Şi de cutează cineva să spună
Că nu avem pădure şi câmpii
Toți codrii româneşti să îl răpună
Şi-n Bărăgan să nu ajungă vii

Şi dacă n-au popoarele tezaur
Adăpostit în umbre de licheni
Şă nu atingă poarta ta de aur
În inima din Munții Apuseni

Iar dacă apele le sunt clocite
Şi astupate toate cu coceni
Să nu îi ducă mintea în ispite
De a fura izvor de Biborțeni

Dacă istoria se odihneşte
Pe patul păcii doar vremelnic pus
Vorbim în România creştineşte
În sfântă alianță cu Isus.

Nici un comentariu existent inca.