Pentru unii cuvântul

e armă-cuţit

cu care rănesc sau omoară

Pentru alții e grâul

prin pumni strecurat

în traista cu care

se duce la moară

 

Pentru unii cuvântul

e-ovorbă-aruncată

ca zdreanţa călcată-n noroi

Pentru alţii e bruma speranţei

din zdreanţa spălată

şi pusă-stindardul

de pace-n război

 

Pentru unii, cuvântul

adună minciuni

cu care averi, pe molii clădesc

Pentru alţii, cuvântu-i

făcut rugăciuni

în care, doar îngeri

călcând pe tăciuni

întind aşternutul ceresc

 

Pentru unii, cuvântul

e uşa prin care

mai iese un licăr

din firul de ceară

Pentru alţii, cuvântul

căzneşte sub iadul de zmoală

să facă lumină

în noaptea de-afară

 

Pentru mine, cuvântul

E norul şi focul

Şi mana de hrană-n pustie…

Mă duc după Domnul ce calcă pe apă

Şi-mi scrie pe Tablele Legii

-Cu vântul – sorocul

La apa Lui vie

Ce însuşi Cuvântul adapă

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website