PAGINI

Categorii

Ultimele poezii postate

Ultimele comentarii

Informatii blog

Atunci când vorbește Dumnezeu
se aburesc norii
și cerul transpiră cu mir și cu ” miră”,
oceanele clocotesc în creuzet
iar omului îi bate inima în piept.

El poruncește să fie lumină
și lumina e regină divină;
El poruncește furtunilor să tacă,
pe oameni îi cheamă să umble pe apă.

El poruncește apelor să fie potop
și trage cerul peste oameni la loc;
pune focul sub Gomora și Sodoma,
pe om îl face după chipul Lui, aidoma.

Pe munte, cuvântul Lui este o predică
și șchiopii și ologii nu se mai împiedică;
El scrie poruncile cu degetul în piatră
și pe tâlharul tâlharilor îl iartă.

Da. Când vorbește Dumnezeu, poruncește,
prin fiecare cuvânt ne iubește
și tocmai de aceea S-a făcut Cuvânt,
de aceea tu ești, el este, eu sunt.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment