Am avut un vis, cum că sunase
ultima trâmbiță;
m-am trezit, și, de undeva de sus,
priveam peste pământ:

Un mare, prea mare, număr de oameni
încă erau acolo jos;
nu au auzit, nu s-au suit în cer
la întâlnirea pe nori cu Isus.

Ca un mușuroi, unde furnicile
își poartă în spinare fricile,
nu înțelegeau când și cum și unde
au fost răpiți o parte din semenii lor.

Am văzut decrete și legi marțiale
semnate de regi și președinți și împărați
în care era interzis până a și pomeni
de marea trecere a omului
din trup de țărână, în trup de slavă.

O! Biată omenire sclavă și supusă,
ai fi putut fi întreagă și liberă
dacă ai fi cunoscut adevărul
și Cuvântul întrupat,
ai fi putut fi mireasă la nunta din cer
cu Fiu de Împărat.

Pentru cei care dorm e numai un vis,
pentru cei care cred e împlinirea cuvântului scris
adus de Mesia, să adeverească pe deplin prorocia
care spune că în cer, în loc de stele,
Dumnezeu va scrie cu nume.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website