Am plecat la drum desculț
pe poteci împietrite și uscate,
printre spini și scaieți,
dar Dumnezeu m-a încălțat;
de atunci mă descalț
numai în prezența și la atingerea lui.

Am plecat la drum flămând
și fără niciunele,
cu traista goală și singur,
dar Dumnezeu m-a însoțit
și m-a ocrotit, mi-a umplut traista
cu hrana cuvântului.

Când am fost rănit, m-a vindecat
când am fost căzut, m-a ridicat,
când mi-a fost frig
mă încălzea la pieptul Său,
când am plâns, mi-a șters lacrimile.

Am plecat la drum dezbrăcat și gol
aproape fără de mine,
și fără de nimeni,
dar n-am fost nici o clipă singur
căci El era cu mine.

Am plecat la drum, fără drum
și fără țintă,
fără să știu unde și când voi ajunge,
dar El a ajuns la mine
și m-a înfiat,
de atunci Îi spun Ava,
adică, Tată.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website