În țara asta până și umbrele dor
dar nu se dau la o parte
din fața pașilor desculți
pentru că apăsarea lor
e ca un sărut la altarul logodnei.

Știu, nu vor fugi niciunde
după ritualul verighetelor
și jurământul statorniciei,
vor lăcrima după apusul de soare,
dar nu-i nimic, mâine este o altă zi.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website