Cititorule,

te chem să vibrăm împreună

aerul a poeme pe aceleași teme

de la Dumnezeu,

mereu și mereu.

Lăcrimând, pe portativ de gând,

să rostim împreună rugăciuni;

când vom asuda a izvoare

să se umple albiile cu torente

germinate în Calea Lactee.

Atunci vor prinde galaxiile contur de lacrimă

și vor aluneca picătură cu picătură

în oceanul infinitului

și fi-vom atunci o altă făptură.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website