PAGINI

Categorii

Malaxorul timpului toacă zile,

toacă luni, toacă ani,

macină lumină și întuneric de-a valma,

și strânge pumnul și deschide palma.

Mușcă din vremuri felii,

pornește și stinge urgii,

deschide ferestre închise,

ne toarnă vedenii în vise

El vine și trece sosește și pleacă

se umflă în albii și iarăși le seacă;

coboară mândrii de pe ziduri,

pe om îl înseamnă cu riduri.

Prin axă de vremuri spre timpul din urmă,

Păstorul e-n față și turma în urmă;

spre timpul etern ce dă să înceapă,

ni-i sete și El e izvorul de apă.

El pune pământului pecetea de cer

și oamenilor viață atuncea când cer,

i-așează pe toți, la cruce, la rând,

Hristos e aproape, El vine curând!

Nici un comentariu existent inca.