Nu-i loc să fie-atâtea file-n calendar;

s-a decretat: “să fie mult mai rar,

iar zilele să fie mult mai scurte,

cât să încapă-n igluri și în iurte.”

Se cuibăresc minutele-n secunde

căci firmitura timpului se-ascunde;

din vremuri, ce rămâne, se dă rest,

între lumini și umbre e incest.

S-au condensat esențele de vremuri;

privești la ele, omule, și tremuri;

ard rădăcini scheletice sub glie

să-ntoarcem brazda către veșnicie!

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website