PAGINI

Categorii

Ultimele poezii postate

Ultimele comentarii

Informatii blog

Trenul lumii nu mai oprește în gări de ieri,

vagoane grele trec de macaze cu deraieri;

din timp și spații ies impegații, pun semafoare,

roțile calcă șine stricate și dacă doare.

Pământul cască tuneluri lungi, întunecate,

ultima gară vinde bilete necumpărate;

plâng călătorii, n-au nicio scară de coborâre,

locomotive, la fel ca șerpii, ară cu dâre.

Se dau semnale: când de oprire, când de plecare,

trenuri și oameni fac pregătire de debarcare;

fără nădejde, drumuri de piatră, drumuri de fier

fără cârmaci, fără Hristos n-ajung în cer.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment