PAGINI

Categorii

Ultimele poezii postate

Ultimele comentarii

Informatii blog

Suntem un pumn vărsat de lut
Care se crapă-ncet în riduri,
De nu făcea Dumnezeu scut
Eram crucificați pe ziduri.

Suntem un abur care trece
Și se arată prea puțin
Dacă avea inima rece
Rămânea omul peregrin.

Suntem ca iarba ofilită
Trecută pe sub guri de coasă
Fără o fire răstignită
Nu ajungeam întregi acasă.

Suntem ca floarea veștejită
Care culorile-și topește,
Împărtășiți cu vin și pită
Suntem ființa ce iubește.

Un praf pe cumpăna fântânii,
Abia o frunză căzătoare,
Fără atingerea luminii
Am fi rămas în închisoare.

Da, toate sunt adevărate,
Fiindcă așa zice Scriptura
Însă Acel ce e în toate
Mărește omului măsura

Căci l-a făcut copilul Lui
Și i-a dat moștenire-n cer
De dor și dragul omului
Chiar Domnul este mesager.

L-a pus a fi lumină-n lume,
Sămânță sfântă și ogor,
I-a scris în veșnicie nume
Și l-a făcut nemuritor.

Pământului îi este sare
Și-n templu-l pune piatră vie,
Și face pentru fiecare
O casă-n cer și omul știe.

În sfânt butuc e altoit
S-aducă rod sub ploi și rouă,
Un mădular, cu El unit,
Și omul e făptură nouă.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment