Unde s-au dus toți anii ăștia?
Unde-au rămas de nu se mai văd?
Cum de s-au umplut cu goliciuni
Purtând în ranițe deșertăciuni?

Unde au înnoptat, în ce alizeu?
De ce nu s-au trezit când i-au nins dimineți?
Și-au pus mantaua de ploaie peste curcubeu
Și au scuturat pădurile de scaieți.

Anii ăștia, oare ai cui erau?
Nimeni nu i-a declarat pierduți;
La capete de timpuri încă ardeau
Și peste spinii lor încă umblăm desculți.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website