PAGINI

Categorii

Sâmburi sfărmați în coji de nucă
Răcesc la poli și se usucă,
Nu le ies puii din găoace
Căci vara lor nu se mai coace.

Vor amorți în agonii
Sub gheața unor ierni târzii;
Luându-și arme din rastel
Fac nucii gardă la drapel.

În alb și negru bate vântul,
Le-ajunge oamenilor rândul
Înghesuiți într-o tavernă
Să își coboare steagu-n bernă.

Descătușat spre rehoboth
Cu totul totului în tot
Pe om, un lut și o țărână,
Îl ține Dumnezeu în mână.

I s-a promis a-mpărăți
După cântarul de-a iubi;
Sâmburi înconjurați de gânduri
Voi n-aveți casa între scânduri.

Nici un comentariu existent inca.