Pădure de oase crescute în om
Mai faci alianțe cu ultimul pom?
Te cureți de crengile rupte?
Ai frunze-n putere să lupte?

Dorm păsări în ramuri de pat?
Vin ierni să îți ceară iernat?
La capătul oaselor tale
Se termină visele goale?

Pădure cu junghiuri în spate
De ce dormi pe frunze uscate?
De ce-ai rădăcini de obiele?
De ce nu ți-s crengile vele?

Pădure de oase cu sevă de sânge
Prea mult întuneric te strânge,
Tu, mută-te toată-n lumină
Cu crengi, rădăcini și tulpină.

Fă-ți frunzele pâlnii de lapte
Dezbracă-ți cămașa de noapte,
Copacii fă-i pomi roditori
Să nu te strecori prin strâmtori.

Pădure-livadă de oase
Vin îngeri cu aripi de coase…
Se crapă de zori pe furiș
Începe un nou seceriș.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website