Îmi sunt cuvintele ascultătoare,
Subordonate ca niște soldați;
Din miezul lor îmi construiesc vapoare
Cu care vă aștept să colindați.

Vor acosta în suflete cu dane
Spre a urca în vele vânt de drum
Apoi, deplin stăpâne pe oceane,
Vor mătura oceanele de fum.

Îmi sunt cuvintele ca o colindă
Când cozonacii aburesc pe masă
Să le-așteptați în pragul de la tindă
Căci și-au întors spre cer inima arsă.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website