Învelește-te iarnă cu mantia-ți albă,
Ieși în mijlocul ulițelor
Și joacă-te cu pruncii!
Spune povești la gura sobei
Și celor ce au fost odată copii.

Leagă cerul cu sacii de omăt
Și povestește de întinderile polare
Până adorm stelele
În cuib de constelații îndepărtate

Tușește încet să nu trezești visele,
Apucă-te și mătură pe afară zăpada,
Apoi, vino lângă noi să bem împreună
O ceașcă fierbinte de ceai.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website