PAGINI
Categorii
- Crestine (1,445)
- Poezie (2,146)
- Poezie de dragoste (102)
Ultimele poezii postate
- ÎNTRE IESLE ȘI COLIND
- IARNĂ-NEIARNĂ
- ÎNTRE ZÂMBET ȘI BUZE
- CULOARE DE SUFLET
- APĂSARE
- VIBRAȚIA INIMII
- FANTĂ
- PE VÂRFURI DE MIJLOC DE NOAPTE
- E VREMEA SĂRBĂTORII
- LA CE FOLOS?
Ultimele comentarii
Informatii blog
O! biată vietate omenească
ai ajuns atât de îngrădită de libertate
că aripile au început să-ți descrească;
am devenit atât de captivi
încât nu știm ce să facem cu propriile noastre ființe,
în timp ce ea face din noi, tot ce vrea;
ne vom elibera atunci când
vom fi cu adevărat robi ai lui Dumnezeu;
doar El știe, infinit mai bine decât toți la un loc,
ce trebuie făcut cu libertatea pe care ne-a dăruit-o.
“Greșești,” spune Dumnezeu,
” ce trebuie să faci în libertatea pe care ți-am dat-o,
adică”, zice Tatăl din ceruri cerești:
– Vino la Mine, fiule, așa cum ești!
Postat in: Crestine | | Commentarii (0)
No Comments »
Nici un comentariu existent inca.
RSS feed for comments on this post. TrackBack URL