Aproape, aproape de soare,
Pe scări de furtună solară,
Se urcă zăpada călare
Cu sacii de fulgi, ca la moară

Morarii albiți de durere
Ar vrea să o-ntoarcă din drum;
Se roagă la cer cu putere
Să nu se prefacă în scrum

Cu fulgere drumul se ară
Când clopot de tunete bat
Ies îngeri și demoni afară
Cu mâna pe plug, la arat.

O mâna a Domnului trece
Pe fruntea zăpezii din sac
Sudoarea din tremurul rece
Hrănește iar omul sărac.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website